Patrimoniul cultural este mai mult decat mostenirea ce ne-au lasat-o stramosii. Este atat istoria din cladiri, artefacte si situri, cat si o sursa ce poate fi valorificata inclusiv economic pentru a fi lasata urmasilor.

Alba se afla printre judetele din Romania cu diversitate si concentrare mare de patrimoniu cultural national bogat si variat: biserci vechi, catedrale, cetati fortificate, centre istorice, castele si conace, mestesugari buni si traditii bine pastrate.

Teritoriul administrativ al judtului Alba cuprinde 686 monumente istorice inscrise in LMI 2015 din care monumente de interes national - categoria A - 187; monumente UNESCO - 3 - Cetatea Calnic, Cetatea Dacica de la Capalna si Situl Rosia Montana.

Judetul dispune si de un bogat patrimoniu arheologic: Cetatea Dacica de la Capalna; Cetatea Dacica de la Cetatea de Balta; Cetatea Dacica de la Craiva (Apoulon sau Ranistorum); Orasele antice de la Apulum: Colonia Aurelia Apulensis si Colonia Nova Apulensis; Castrul Legiunii a XIII-a Gemina de la Alba Iulia.

De asemenea in Judetul Alba intalnim si zone etnografice cu specific arhitectural - identitar din care amintim: Satele Sasesti, Valea Tarnavelor, Secuimea Trascaului, Valea Sebesului, Tara Aurului, Valea Ariesului, Culmea Trascaului, Tara Motilor, Satele de piatra.

Patrimoniu religios

Conditiile istorice au impus o diversitate a cultelor religioase. Comunitatile de ortodocsi, catolici, evanghelici, reformati si evrei au construit ample monumente arhitecturale care imbogatesc patrimoniul cultural al judetului Alba.

Un segment important de monumente il constituie bisericile si ansamblurile manastiresti, proprietate privata a cultelor religioase - Arhiepiscopia Ortodoxa Romana Alba Iulia; Episcopia Romano Catolica; Arhiepiscopia Romano-Catolica; Biserica Franciscana etc.

Lacasurile de cult existente pe teritoriul judetului Alba constitue premisele dezvoltarii turismului ecumenic, religios.

Monumente UNESCO

Romania este membra UNESCO din 27 iulie 1956 si desi ascunde multe minuni: locuri frumoase ascunse de civilizatie, monumente istorice antice sau medievale, dar si monumente ale naturii, neschimbate de secole, are incluse in Patrimoniul Mondial UNESCO doar sapte grupe de monumente sau locuri din Romania, printre care se regasesc asezarile sasesti cu biserici fortificate din Transilvania si fortaretele dacice din Muntii Orastiei.

Asezarile sasesti cu biserici fortificate din Transilvania, incluse in patrimoniul UNESCO din anul 1993, sunt: Biertan, Calnic, Darjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor si Viscri. Potrivit UNESCO, aceste sate fiind reprezentative pentru peisajul cultural al Transilvaniei de sud. Judetul Alba are trei monumente istorice inscrise in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Cetatea Dacica de la Capalna, Situl Rural Calnic si Situl Rosia Montana.

CETATEA CALNIC este unul din monumentele de arhitectura cele mai interesante din secolul al XII-lea si ocupa un loc special intre fortificatiile ridicate de sasii transilvaneni.

Fiind un veritabil centru cultural in spatiile cetatii au fost si sunt organizate mai multe expozitii documentare si de arta, iar capela a devenit aula in care se desfasoara simpozioane, colocvii si conferinte. In aceeasi ambianta s-au desfasurat concerte si auditii de muzica medievala, renascentista si baroca.

Cetatea se afla in circuitul turistic, putand fi vizitata tot timpul anului.

CETATEA DACICA DE LA CAPALNA,

face parte impreuna cu fortificatiile Sarmisegetusa Regia, Costesti - Blidaru, Costesti- Cetatuie, Banita si Luncani-Piatra Rosie din lantul de fortificatii ce aparau Sarmizegetusa, centru administrativ al Daciei.

SITUL ROSIA MONTANA reprezinta centrul asa-numitului Patrulater Aurifer al Carpatilor de Sud – zona cea mai bogata in zacaminte metalifere pretioase din Europa.

Peisajul cultural minier Rosia Montana intruchipeaza traditia culturala a uneia dintre cele mai vechi comunitati miniere atestate documentar din Europa, fondata in antichitate de romani si care a supravietuit sub influenta sistemelor socio-tehnologice si organizationale succesive, descrescand treptat pana la disparitia sa la inceputul secolului XXI.

Situl a fost cea mai importanta mina de metal pretios din Cadrilaterul Aurifer al Carpatilor din Romania, si este asociat cu marturii epigrafice exceptionale din perioada imperiala romana.

Patrimoniu arhitectural

Fie ca este vorba despre un amplu edificiu, fie ca este vorba despre o modesta casuta batraneasca din barne, fiecare in parte devine un sit de exceptie ce impresioneaza prin arhitectura, dar mai ales prin povestea sa si a oamenilor ce i-au dat viata.

Din categoria rezervatiilor de arhitectura si urbanism ce includ ansambluri de arhitectura cu valoare de patrimoniu cultural, s-au dezvoltat atat in centrele urbane precum si in anumite spatii rurale, nuclee semnificative ce atesta conservarea unor caracteristici arhitecturale specifice, dar si evolutia istorica a localitatilor.

In acest context amintim Casa natala a poetului Lucian Blaga, din Lancram, un loc cunoscut pentru cei ce cinstesc memoria poetului, dar si interesantele rezervatii de arhitectura civila din Alba Iulia, Sebes, Aiud, Blaj, Abrud precum si siturile rurale de la Calnic, Rimetea si Rosia Montana, unde intalnim fronturi stradale si organizari spatiale in jurul unor piatete centrale.

Arhitectura militara si civila din Transilvania secolelor XIV-XIX pastreaza in judetul Alba cateva din cele mai reprezentative complexe arhitecturale, in stransa legatura cu evolutia fortificatiilor militare si civile ale paturii aristocratice transilvanene respectiv ale voievozilor si principilor transilvaneni.

Un loc central intr-un itinerar al cetatilor, il ocupa, bineinteles, Cetatea Alba Carolina cea mai mare cetate bastionara din Romania. In cetate se pastreaza cele doua simboluri de arhitectura ecleziastica ale judetului Alba: Catedrala romano – catolica Sfantul Mihail si Catedrala ortodoxa a Incoronarii.

Muzee si expozitii

Muzee de etnografie, istorie, stiinte ale naturii, stiinta si tehnica, galerii de arta si case memoriale inglobeaza trecutul, cultura si mai ales identitatea comunitatilor din judetul Alba. O vizita la muzeele din judet se transforma intr-o inedita experienta de cunoastere, oferta fiind diversificata.

Un element important al dezvoltarii turismului cultural din judetul Alba il constituie promovarea vestigiilor etnoistorice.
Aducerea din nou la lumina a valorilor de altadata de prim rang, adapostite in biserici sau castele, rememorarea numelor ilustre candva si care au scris istoria acestor locuri, vine atat in intampinarea trecatorilor, cat si in aceea a localnicilor isi pretuiesc si ocroteasc traditiile si vestigiile, pentru a putea fi transmise generatiilor viitoare.

Patrimoniul cultural, cel material si cel imaterial deopotriva, este un simbol al valorilor create de comunitate, un potential factor de solidaritate si de coeziune sociala, un reper si o sursa de informare cu privire la istoria si valorile culturale ale comunitatii si, in cele din urma, un motiv justificat de mandrie.

Absenta cladirilor inscrise pe Lista monumentelor istorice ale judetului Alba, nu inseamna lipsa patrimoniului, deoarece fiecare comunitate detine arhive, traditie orala, purtatori ai meseriilor traditionale, forme de viata sociala. Aceste „case pline de memorie” imbogatesc harta judetului Alba, alaturandu-se celorlalte muzee sau colectii, deja cunoscute.

Expozitiile etnografice din judetul Alba sunt un factor de identitate, originalitate si specific local al comunitatii, reprezentand o resursa de dezvoltare culturala pentru comunitatile locale, dar si pentru dezvoltarea turismului cultural.

Printre expozitiile etnografice de pe teritoriul judetului se numara Berghin, Biia, Bucium, Bucerdea Vinoasa, Cenade, Ceru Bacainti, Cetatea de Balta, Ciuruleasa, Cricau, Cut, Daia Romana, Deal, Farau, Girbova, Hopirta, Horea, Jidvei, Livezile, Lopadea Noua, Miraslau, Mogos, Ocolis, Pianu de Jos, Radesti, Bradet – Ramet, Rosia de Secas, Salciua, Salistea, Sasciori, Sincel, Stremt, Sard, Spring, Sugag, Telna, Unirea, Vadu Motilor si Vidra.

BIBLIOTECA BATTHYANEUM

BIBLIOTECA BATTHYANEUM este considerata cel mai pretios loc de pe harta judetului Alba, cu o concentratie mare de valori, masurata in zeci de mii de manuscrise, unele de dinainte de Renastere, picturi si arta sacra.

Aici se afla faimosul Codex Aureus, scris cu cerneala de aur, dar si Liber chronicarum, din 1493, decorat cu gravurile lui Dürer. Monumentala si totusi retrasa intr-un colt al cetatii, biblioteca are dubla valoare: spirituala si culturala. Spirituala, fiindca este monument de arhitectura religioasa. Initial, era biserica trinitariana, construita intre 1719 - 1738 pe Bastionul Sfantul Carol. Dupa 1786, insa, nemafiind biserica, a servit ca depozit al armatei, apoi ca spital militar.

Prin eforturile episcopului Transilvaniei Ignatiu Batthyány, cladirea a dobandit dupa 1792 o destinatie culturala perpetua: aceea de sediu al fundatiei sale, in care a functionat din acelasi an un observator astronomic dotat cu aparatura performanta si, din 1798, biblioteca.

Culturala, intrucat adaposteste Biblioteca Batthyaneum, azi filiala a Bibliotecii Nationale a Romaniei. Conserva un veritabil tezaur de manuscrise pe pergament si hartie, incunabule, carti cu valoare stiintifica si bibliofila, doua importante arhive istorice ale Transilvaniei si piese arheologice si muzeale, foarte rare.

Marea atractie a bibliotecii e impunatoarea Aula Magna, amplasata in fosta nava a bisericii la inceputul secolului al XIX-lea.

Peste 18.000 de volume din colectia episcopului Batthyány stau la baza bibliotecii, alaturi de multe donatii. Acest fapt a permis sporirea la peste 72.500 a unitatilor bibliografice, scrise majoritatea in latina dar si in alte 30 de limbi, 24.000 fiind editate pana la sfarsitul secolului al XVII-lea.

Mestesuguri

Cultura traditionala si obiceiurile constituie un patrimoniu inconfundabil al fiecarei localitati, zone si regiuni din judetul Alba. Chiar daca unele traditii au disparut ca efect al modernizarii, in spatiul rural se mentin inca tezaure de etnografie si folclor, mestesuguri care constituie o mare bogatie.

O zestre culturala extrem de frumoasa s-a nascut din harnicia, intelepciunea si sensibilitatea celor care au trait in aceste tinuturi, numite, astazi, Alba. Cea mai concreta marturie a spiritului profund religios apartine zugravilor de biserici romanesti.

Vreme de peste 200 de ani, nume ca Simion Silaghi, Simion Balgradeanul, Savu, Simion si Toma au schimbat la fata arta religioasa, prin picturile murale ale bisericilor ortodoxe de lemn si zid din Apuseni.

O completare esentiala a tabloului vine din partea mesterilor iconari, prin icoanele pe sticla ale familiei Poienaru din satul Laz. Vestiti in toata lumea pentru mestesugul picturii pe sticla, dupa cele mai vechi canoane, iconarii Poienaru au adunat, de-a lungul timpului, o colectie impresionanta de icoane, obiecte de artizanat, tesaturi si piese de mobilier taranesc.

Mestesugurile in lemn au aparut si s-au diversificat in timp, pe masura ce s-au perfectionat mijloacele tehnice pentru prelucrarea diferitelor esente lemnoase, ce au dus la sporirea seriei produselor. Initial acestea au fost confectionate de mesterii locali, care s-au specializat in confectionarea obiectelor de lemn nu numai in cadrul si in folosul gospodariei proprii, ci si pentru aprovizionarea altor gospodarii.

In timp, numeroase sate din zonele deluroase si muntoase s-au specializat in prelucrarea lemnului. Uneori specializarea a fost impusa de stapanii domeniilor, alteori a fost impusa de insuficienta bucatelor obtinute de pe ogoarele sarace. Nu intamplator, deci, mestesugurile in lemn au inregistrat o dezvoltare mai mare in satele din Muntii Apuseni.

In Tara Motilor, cea mai renumita zona in ceea ce priveste prelucrarea lemnului, s-au confectionat vase din lemn de conifere. Unii s-au specializat in dulgherit si cioplirea lemnelor pentru constructii, indeosebi a sindrilelor, altii se porneau prin zonele de la periferia muntilor cu cercuri ori numai cu uneltele in spate, ca dogari ambulanti, care confectionau vase din materialul clientilor.

Un mestesugar adevarat, simte lemnul si cunoaste fibra lemnului care este necesara pentru a face butoaie, putini sau galeti.

Lemnul nu a lipsit nici din imprejurimile satelor din zonele Albei si Sebesului, fiind folosit pana astazi, in functie de calitatile sale, la construirea caselor, acareturilor, portilor, pieselor de mobilier si uneltelor.

Dintre mesterii renumiti ii amintim pe Nicolae Cernat din Sugag, a carui creatie se remarca prin obiecte de dimensiuni mici, ornamentate cu motive geometrice sau florale, si pe Constantin Perta din Ceru-Bacainti, care manifesta o predilectie pentru sculptura in relief si realizarea unor obiecte deosebit de complicate dintr-o singura bucata de lemn.

Olaritul

Nimic nu este mai spectaculos decat mangaierea lutului in ritmul uniform al rotii de olar, incercand sa ridice cu cele doua maini, ca pe o coloana fara sfarsit, vasul inca fragil. Multi dintre copii stransi in jurul rotii nu-i vor uita pe olarii veniti sa le arate maiestria formelor si a culorilor. Impresioneaza frumusetea formelor si a motivelor decorative, reralizate cu o acuratete incredibila.

Unul din mestesugurile care combina cele trei elemente ale naturii, apa, pamantul si focul, are ca rezultat vasele facute din lut. Taranul nu si-a pierdut identitatea atunci cand a pictat pe vasele de lut, motivele populare. Vasele taranului roman sunt de diferite trebuinte. Acestea sunt oale, vaze, castroane, cani, toate de culoare rosie, pamantie sau alba. Mainile olarului dupa ce le modeleaza in lut, le arunca in cuptor, unde prind forma si viata. Urmatorul procedeu fiind pictarea lor, cu simboluri specifice.

Tesaturi de interior si piese de port. Tesutul si cusutul pentru familie faceau parte dintre indeletnicirile de baza ale femeii romane. De la piese de port cotidian la cele de sarbatoare si pana la textilele care "imbraca" locuinta, era totul lucrat de maini harnice si maiestre.

Pana in zilele noastre s-a pastrat traditia ca fetele sa deprinda in familie arta tesutului. Cele mai multe incep la 6-7 ani sa coasa prima "floare pe panza" sau sa-si ajute mama la "facutul" razboiului. Si astfel fiecare fata va deprinde arta tesutului si cusutului, straduindu-se sa realizeze piese cat mai frumoase cu care sa se mandreasca in sat.

Muzica este parte organica a existentei taranului roman. Sensibilitatea la frumusetea sunetului s-a transmis si in formele si ornamentele bogate ce impodobesc instrumentele muzicale create de mesterii populari.

Folclorul coregrafico-muzical, insumeaza o varietate de creatii din vechime, de la cantece de dragoste, dor si petrecere, la forme specifice baladei si cantecului istoric ce exprima vitregiile trecutului.

Se remarca spontaneitatea dansurilor „Purtata de Haidau”, jucata in zona Muresului si a Tarnavelor, „Purtata fetelor de pe Tarnave”, dans celebru jucat de ansamblul Fetelor de la Capalna si „Invartita fetelor de pe Tarnave”. Specifica Apusenilor e vestita „Tarina de la Gaina” iar in zona Sebesului se intalnesc „invartita”, „hategana”, „fecioreasca”.

Traditii si obiceiuri

Judetul Alba se remarca printr-un patrimoniu cultural valoros in contextul traditiilor si diversitatii, datorita arhitecturii originale a caselor de la Arieseni, Girda, Vidra, Avram Iancu, Albac, Mogos, Ponor, Rimet, Rimetea, Sasciori, Sugat, etc.

In mediul rural, modalitatile traditionale de expresie s-au conservat foarte bine, conservarea cadrului construit originar, a contribuit la localizarea patrimoniului cultutral traditional cu precadere in anumite zone, considerate purtatoare de traditii.

"Tara Motilor" este un centru de arta si obiceiuri populare, distingandu-se localitatile:

Avram Iancu - traditionala vatra a tulnicului folosit de femei; Bucium - cel mai bogat si mai interesant port popular romanesc din aceasta parte a tarii; Capalna - obiceiuri legate de existenta oierilor; Laz - scoala populara de arte: tesaturi, cusaturi, pictura pe sticla; Sasciori - ceramica rosie smaltuita si nesmaltuita; Sugag - scoala populara de arta: cioplitul lemnului; Vidra - asezare tipic moteasca, cu mesteri tulnicari si ciubarasi.

O buna parte din datinile si obiceiurile din batrani se mai pastreaza si astazi in localitati din judetul Alba. Strans legate de anumite sarbatori religioase si ritualuri ancestrale, aceste obiceiuri se transforma in adevarate spectacole de muzica, dans, port traditional, bucatarie locala, indemanare artistica, creativitate si joc.

Participand la astfel de evenimente veti avea ocazia de a va apropia de oameni simpli, traditiile lor, viata lor cotidiana deopotriva cu bucurii si necazuri.

Satele judetului Alba te intampina cu belsug de folclor, desprins din viata locuitorilor sai. Datini si credinte transmise din generatie in generatie isi dau mana spre a marca evenimente calendaristice, sarbatori religioase, dar si momente firesti din viata de zi cu zi. Iar daca mai adaugam si cate o legenda locala, stiuta numai de batranii satelor, traditia capata o sacralitate de necontestat si ii asigura dainuirea.

Se practica cele mai variate ocupatii traditionale si mestesuguri (prelucrarea lemnului, olaritul, auraritul), conditiile climatice, relieful si solul favorizand ocupatii ca pomicultura sau viticultura. Practicile se reflecta, de asemenea, in cele mai nastrusnice manifestari artistice, precum „Butea” din zona Secaselor, „Calusul” sau „Calusorul”, „Inmormantarea Farsangului” ori „Purtata Fetelor de la Capalna”. Ele sunt doar cateva din obiceiurile reprezentative pentru Ardeal, determinandu-i pe turisti sa le caute in calatoriile lor.

Iubitorii de folclor se vor simti in largul lor la sarbatorile organizate anual, devenite traditii, la care iau parte solisti si mesteri populari din toata tara. Sunt ocazii in care satenii isi prezinta specificul popular, pastrat cu dragoste de la stramosi. Bogate colectii de piese autentice desprinse din cultura locala

Tezaure umane vii

Din anul 2010 pana in prezent peste 50 de romani au primit din partea Ministerului Culturii si Identitatii Nationale titlul de „Tezaur Uman Viu”.

Printre acestia se numara iconari, olari, cojocari, mesteri populari, rapsozi etc., oameni ce au valorificat traditiile si mestesugurile romanesti si le-au transmis mai departe nealterate de modernitate.

Pentru recunoasterea contributiei adusa la promovarea, pastrarea, valorificarea si transmiterea patrimoniului cultural material si imaterial al judetului, 11 romani din judetul Alba, pastratori ai patrimoniului si ai traditilor populare romanesti au primit titlul de „Tezaur Uman Viu al judetului Alba”.

Primul roman declarat „Tezaur Uman Viu”, in anul 2010, a fost din judetul Alba si anume artista populara Maria Deac Poenaru, recunoscuta drept ultima reprezentanta a pictorilor iconari din Laz.

Urmand dupa aceasta: Eugen Gavrila din Pianu (prelucrarea lemnului); Constantin Perta din Ceru Bacainti (prelucrarea lemnului); Ana Neamtu din Cut (horitor, spiritualitate – cantaret – muzica vocala); Olivia Tima din Salciua (tesatoare); Nicolae Muntean din Vinerea (iconar); Nicolae Coroiu din Avram Iancu (instructor si mester popular – titere); Nicodim Gligor din Vidra (prelucrarea traditionala a lemnului); Mariana Gligor din Vidra (creatoare de costume populare si interpreta la tulnic); Maria Dulau din Biia (spiritualitate – cantret – muyica vocala traditionala); Florin Nicolae Poenariu din Laz (mester iconar/tamplar).

Literatura

Precedate de o literatura a expunerilor orale, creatiile literare culte si-au facut simtita prezenta treptat, iar Timotei Cipariu, Ion Agarbiceanu, Ion Lancranjan, Lucian Blaga si Radu Stanca sunt doar cateva din numele ce reprezinta emblema culturala a judetului.

Nu putini sunt cei care au auzit de nuvela Fefeleaga a lui Ion Agarbiceanu, de volumul de poezii Poemele luminii sau de opera filosofica Trilogia cunoasterii ale lui Lucian Blaga, de studiul Elemente de limba romana dupa dialecte si monumente vechi de Timotei Cipariu sau de romanul Cordovanii, semnat de Ion Lancranjan.

Incepand cu Evul Mediu, cartea veche romaneasca a jucat un rol hotarator in istoria Ardealului, ca liant cultural intre locuitorii celor trei provincii romanesti.

O bogata activitate tipografica a avut loc in secolele XVI–XVII iar dintre tipariturile aparute pe teritoriul judetului se cuvine sa le amintim pe cele aparute la Balgrad, adica Noul Testament din 1648 si Bucoavna, primul abecedar, din 1699, sau Floarea Adevarului, prima carte romaneasca, tiparita la Blaj in 1750.

Personalitati culturale ale judetului Alba

LISTA CELOR MAI IMPORTANTE PERSONALITATI CULTURALE CARE S-AU NASCUT IN JUDETUL ALBA

Albert Schweitzer spunea: „Fa ceva minunat! Oamenii ar putea imita gestul tau!”.

Lista de mai jos s-a nascut din dorinta de a aduce in fata oamenilor personalitati marcante ce s-au nascut in judetul Alba, oameni extrem de valorosi care, prin inteligenta, creativitate si munca, s-au remarcat in diverse domenii de activitate: literatura, arta, teologie si stiinta.

Pentru a fi cat mai utila publicului larg, clasificarea acestor personalitati s-a realizat calendaristic, in functie de data nasterii. 

            

IANUARIE   

GHEORGHE CIUL (1946-2020), publicist

ARON COTRUŞ (1891-1961), poet şi publicist

GLIGOR HAŞA (1938-2020), scriitor

AUREL SINTIMBREANU (1931-2020), geolog şi autor de carte 

EMIL PETROVICI (1899-1968), lingvist

BAZIL GRUIA (1909-1995), poet, jurist

ION I. AGARBICEANU (1907-1971), fizician, inginer 

IOSIF PERVAIN (1915-1982), filolog, istoric literar

MIHAI BLAJAN (1946-2016), arheolog, cercetator ştiinţific

MIRCEA ZDRENGHEA (1914-2001), filolog, lingvis

 

FEBRUARIE

SAVA HENŢIA (1848-1904), pictor

GAVRIIL MUNTEANU (1812-1869), carturar si traducator roman; membru fondator al Academiei Romane

IOAN BALAN (1880-1959), episcop greco-catolic

CONSTANTIN BLANARU (1940-2014), scriitor

ALEXANDRU ŞTERCA ŞULUŢIU (1794-1867), mitropolit al Bisericii Romane Unite cu Roma

TIMOTEI CIPARIU (1805-1887), carturar umanist, filolog; membru fondator al Societaţii Academice Romane (1866)

ION BLAJAN (1911-1972), folclorist, rapsod popular, autor de carte

GHEORGHE ŞINCAI (1754-1816), istoric, lingvist, pedagog şi teolog

 

MARTIE

DUMITRU SALADE (1915-2005), psiholog, scriitor

ION BERCIU (1904-1986), istoric

CONSTANTIN DUMITRESCU (1903-1980), profesor, bibliotecar, poet

RADU STANCA (1920-1962), scriitor

DAVID PRODAN (1902-1992), academician, istoric, arhivist, bibliotecar

ROMULUS RUSAN (1935-2016), scriitor, publicist şi critic literar

SABIN CIOICA (1941-2019), culegator de folclor şi autor de carte

TIBERIU GHEZA (1954-2002), violonist

VASILE FRAŢILA (1940-2019), filolog, profesor universitar

GHEORGHE PAVELESCU (1915-2008), etnograf, folclorist şi sociolog

 

APRILIE

EUGEN CURTA (1959-2008), scriitor

PETRU ANGHEL (1931-2016), poet

ADALBERT WINKLER (1930-1992), compozitor

EMIL POP (1897-1974), botanist, profesor; academician

ARCADIE HINESCU (1942-2011), inginer, profesor universitar 

MIRCEA STROIA (1940-2006), economist, doctor in geografie si economie

VIKTOR ROTH (1874-1936), profesor, istoric; academician

SOFIA ŞTIRBAN (1961-2006), specialist in restaurare şi conservare

 

MAI

ANTON COSMA (1940-1991), critic şi istoric literar

OCTAVIAN BARLEA (1913-2005), istoric, cercetator şi teolog

IONELA SIMONA MIRCEA, muzeograf, autoare de carte

LUCIAN BLAGA (1895-1961), poet, dramaturg, filosof; membru al Academiei Romane

IOAN RAICA (1903-1990), istoric şi publicist

ALEXANDRU BORZA (1887-1971), botanist; membru al Academiei Romane

OLGA CABA (1913-1995), scriitoare

ANA MANCIULEA (1931-2010), mezzosoprana

CAROL FILTSCH (1830-1845), pianist

DORIN PAVEL (1900-1979), inginer, profesor universitar

 

IUNIE

GEORGE BARIŢIU (1812-1893), istoric şi publicist

ALEXANDRU TODEA (1912-2002), teolog, Cardinal, Arhiepiscop şi Mitropolit al Bisericii Romane Unite cu Roma; membru de onoare al Academiei Romane

PAUL TOMIŢA (1914-2004), primul profesor de golf din Romania, memorialist

IOAN MICU MOLDOVAN (1833-1915),  istoric, teolog, folclorist, filolog si pedagog roman, canonic greco-catolic, membru al Academiei Romane

NICODIM GANEA (1878-1949), compozitor, dirijor şi folclorist

ILIE FURDUIU (1930-2016), profesor, publicist şi fotograf

PAMFIL V. ALBU  (1908-1990), invaţator şi culegator de folclor

CLOŞCA L. BALUŢA (1926-2005), istoric, publicist şi redactor

NICOLAE MARGINEANU (1905-1980), doctor in psihologie, autor de carte

 

IULIE

GHEORGHE FLEŞER (1948-2016), muzeograf şi publicist

AVRAM MENTZEL (1924-2010), artist plastic

VASILE HANDELSMANN (1914-1960), farmacist şi autor de carte

ALEXANDRU DOMŞA (1903-1989), inginer

AVRAM CRISTEA (1945-2012), folclorist şi autor de carte

ALEXANDRU LUPEANU MELIN (1887-1937), profesor, filosof, memorialist

AUREL SASU (1943-2018), critic literar, eseist, traducator         

OVIDIU HULEA (1892-1952), profesor, teolog, publicist

DORIN-OVIDIU DAN (1952-2005), profesor, muzeograf  şi publicist

NICOLAE ITU (1929-2012), scriitor

RADU CARPINIŞANU (1923-2009), medic şi autor de carte

IOAN MIRCEA (1952-2009), arhivist

 

AUGUST

GHEORGHE SUCIU (1939-1995), prozator, redactor, publicist

AUGUSTIN BUNEA (1857-1909), teolog, istoric, publicist; academician

RUBIN PATIŢIA (1841-1918), memorialist

OVIDIU BIRLEA (1917-1990), folclorist, etnolog, prozator, cercetator

ION LANCRANJAN (1928-1991), prozator

EMIL ALEXANDRU NEGRUŢIU (1911-1988), inginer agronom; membru corespondent al Academiei Romane

ILEANA BERLOGEA (1931-2002), critic şi istoric literar şi teatral

MARIA BOTIŞ CIOBANU (1866-1950), poeta

IACOB MARZA (1946-2015), publicist, autor, profesor universitar

TRAIAN BRAD (1945-2002), profesor, bibliotecar

 

SEPTEMBRIE

IOAN C. BIANU (1856-1935), filolog şi bibliograf roman; membru titular şi preşedinte al Academiei Romane

ION AGARBICEANU (1882-1963), preot greco-catolic, scriitor;  membru al Academiei Romane

IOAN PLEŞA (1933-2016), profesor, arhivist, autor de carte

ROMULUS FELEA (1929-1981), profesor, ziarist

EUGEN HULEA (1899-1982), profesor, istoric

SAMOILA MARZA (1886-1967), fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918

TRAIAN GHERMAN (1879-1961), folclorist

ANDOR KOMIVES (1958-2019), pictor

GRIGORIE SIMA A LUI  IOAN (1856-1907), folclorist,  publicist

IOSIF SARBU (1925-1964), primul campion olimpic roman - Helsinki, 1952

VICTOR NISTEA (1930-2005), scriitor

ŞTEFAN CACOVEANU (1843-1936), teolog, filolog, poet, folclorist

GHEORGHE MAHARA (1939-2015), geograf

MIRCEA CENUŞA (1941-2000), istoric literar

 

OCTOMBRIE

ION RAHOVEANU (1928-1994), poet, prozator şi publicist

DUMITRU ŞANDRU (1907-1972), folclorist, lingvist

LIVIA REBREANU-HULEA (1889-1972), poeta, publicista

AUGUSTIN BENA (1880-1962), profesor universitar, dirijor, compozitor

SAVA ALBESCU (1883-1957), pictor

ALEXANDRU BRAD (1938-2019), scriitor

EUGEN HANDELSMAN (1912-1989), caricaturist, epigramist, pictor          

 

NOIEMBRIE

ION SANGEREANU (1941- 2008), poet, ziarist

EDITH ORLOWSKI-BALOGH (1933-1988), sculptor

ION BRAD (1929-2019), diplomat, scriitor

ALEXANDRU CIURA (1876-1936), teolog, profesor, publicist

 

DECEMBRIE

PAUL DRUMARU (1938-2016), redactor şi traducator

NICOLAE DRAGAN (1943-2009), profesor, poet şi redactor

ŞTEFAN MANCIULEA (1894-1985), geograf

NICOLAE JOSAN  (1943-2003), istoric şi autor de carte

VALERIU BUTURA (1910-1989), geograf, etnobotanist, etnograf

ION RUSU-ABRUDEANU (1870-1934), publicist şi autor de carte

RADU BADILA (1938-2004), profesor, dramaturg

CORIOLAN SUCIU (1895-1967), profesor, preot, istoric, autor de carte

NICOLAE COMŞA (1905-1946), publicist, istoric literar

IOAN ANDRIŢOIU (1940-2008), profesor, cercetator

ION GORUN (1863-1929), scriitor, traducator, gazetar; membru al Academiei Romane

NICOLAE GIOSAN (1921-1990), agronom şi genetician; membru al Academiei  Romane

ENEA HODOŞ (1858-1945), folclorist; membru al Academiei Romane

 

 

 

SUS
X
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support