Judetul Alba este situat in partea central - vestica a teritoriului tarii, in regiunea ”Centru” alaturi de alte 5 judete: Mures, Brasov, Covasna, Harghita si Sibiu.
Se invecineaza cu judetul Cluj la nord, cu judetul Bihor si Judetul Arad la Vest, cu judetul Hunedoara la sud-vest, cu judetul Valcea la sud, iar cu judetul Sibiu si judetul Mures in est.

6.242 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii);

374.403 locuitori (populatie cu domiciliul – 1 iulie 2019 – INS Tempo online);

Din punct de vedere administrativ teritorial, judetul Alba are 11 localitati urbane, din care 4 municipii: Alba Iulia (resedinta de judet), Aiud, Blaj, Sebes si 7 orase: Abrud, Baia de Aries, Campeni, Cugir, Ocna Mures, Teius, Zlatna si 67 de comune.

  • Reteaua de drumuri nationale, judetene si locale

Pe teritoriul judetului Alba s-a dezvoltat o retea de cai de comunicatii, drumuri, care asigura legatura dintre localitati, accesul la diferite centre de interes judetean si relatia cu judetele invecinate si implicit cu restul tarii. Reteaua de drumuri este alcatuita din patru categorii diferite si anume:

  • Autostrazi:

 

  • A1 incepe din Bucuresti si asigura iesirea spre granita cu Ungaria la Nadlac, traversand pe teritoriul judetului Alba municipiul Sebes si continua spre Deva;
  • A10 este autostrada care va face legatura dintre Autostrada A1 (Bucuresti -Nadlac) si Autostrada A3 numita si Autostrada Transilvania (Bucuresti - Bors), pe traseul Sebes – Turda;
  • Drumuri Nationale (DN) totalizeaza 413 km.

Intersectia drumurilor nationale creeaza legaturi spre punctele extreme ale judetului si cu judetele limitrofe, pe urmatoarele directii astfel:

Directia E –V

  • DN 75 legatura intre Turda si Arieseni DN 14 B, DN 1, DN 74 legatura intre Copsa Mica, Blaj, Abrud, Blaj
  • A1, DN 1, DN 7 legatura intre Sibiu, Sebes, Orastie

Directia N – S

  • DN 1, DN 67C, DN 1R legatura intre Turda, Aiud, Alba Iulia, Sebes, Sugag, Huedin , Albac

Directia NV – SE

  • DN 75, DN 74 A, DN 74, DN 1 legatura intre Arieseni, Cimpeni, Zlatna, Alba Iulia, Sebes, Sibiu.
  • Drumuri Judetene (DJ) insumeaza un numar de 59 de drumuri cu o lungime de 1086,262 km si joaca un rol important in asigurarea legaturii cu reteaua de drumuri nationale si cu cele comunale.
  • Drumuri comunale insumeaza 197 de drumuri cu o lungime totala de 1130,290 km.     
  • Cai de transport feroviare

            Reteaua cailor ferate din judet Alba se desfasoara in principal in zonele de ses si podis din estul judetului. In zona Muntilor Apuseni si a Muntilor Sureanu nu exista retea de cale ferata. In lipsa cailor de comunicatie feroviare din zona montana, accesul se poate realiza exclusiv pe traseele rutiere, drumuri nationale, judetene si comunale.

Reteaua cailor ferate ce strabat judetul asigura conexiuni catre principalele noduri feroviare din Transilvania, pe urmatoarele directii:

Directia E -V

  • legatura intre Blaj, Jidvei, Cetatea de Balta, Tirnaveni
  • legatura intre Teius, Blaj, Valea Lunga, Copsa Mica
  • legatura intre Sibiu, Sebes, Orastie
  • legatura intre Alba Iulia, Metes, Zlatna

Directia NE – S

  • legatura intre Cluj Napoca, Ocna Mures, Aiud, Teius, Alba Iulia, Vintu de Jos, Sibot, Simeria.
  • Cai de transport aeriene

 

            Pe teritoriul judetului Alba nu sunt amplasate aeroporturi sau aerodromuri, dar judetul se invecineaza cu judete pe teritoriul carora sunt amplasate astfel de obiective si care asigura comunicatii spre diferite rute interne si internationale.

            Aeroporturi in apropriere de judetul Alba:

Predominant montan, muntii ocupand 52% din suprafata, zonele de dealuri si podis 26%, iar zonele de campie inclusiv luncile raurilor 22%.

            Unitatea montana cuprinde:

  • Muntii Apuseni, situati in partea nord-vestica, cuprind Muntii Bihorului (vf. Curcubata 1849 m) cu masivul Gaina (1486 m), Muntele Mare, Muntii Metaliferi, Muntii Trascaului si Munceii Vintului;
  • Carpatii Meridionali in partea sudica, reprezentati de Muntii Sureanului (Sebesului) cu Varful lui Patru 2130 m si partial Muntii Cindrelului.

            Unitatea dealurilor si podisurilor este alcatuita din dealurile piemontane ale Sebesului, cele ale Trascaului si Podisul Transilvaniei.

            Unitatea depresiunilor este alcatuita din depresiuni situate pe vaile: Abrud, Cîmpeni, Lupsa, Mogos, Ponor, Salciua, Trascau, Almasului, Zlatna, Ampoi –Ampoita, iar unitatea culoarelor este alcatuita din culoarul Muresului care desparte Muntii Apuseni de Podisul Transilvaniei si culoarul Orastie ce se intinde intre Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali.

Clima judetului Alba este temperat – continentala cu usoare nuante de excesivitate in zonele mai joase dar moderata si mai umeda in zona montana. Prin pozitia sa, judetul Alba se afla intr-o zona unde se simte influenta circulatiei vestice peste care se suprapun si influente ale circulatiei sud – vestice si nord – nord – estice.

Apartine in intregime bazinului raului Mures, rau ce intra in judet in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si iese in aval de confluenta Vaii Bacainti (202 m). Cei mai importanti afluenti sunt pe dreapta Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Galda si Ampoiul iar pe stanga Tarnava, Sebesul, Pianul si Cugirul.

Lacurile constituie o parte din rezerva de apa cantonata in lacurile naturale Iezerul Sureanu, Iezerasul Carpa si Iezerul Ighiel dar si in cele antropice din împrejurimile Rosiei Montane sau in cele de pe valea Sebesului.

Flora si fauna: Judetul Alba, datorita diversitatii formelor de relief, este printre putinele din tara care prezinta o mare diversitate faunistica si floristica. Dintre speciile de flora intalnite enumeram molidul, bradul, fagul, scorusul de munte, mesteacanul, salcamul, afinul, ienuparul, zmeurul, macesul, etc., iar dintre speciile de fauna intalnite, enumeram: lupul, vidra, ursul, rasul, broasca raioasa bruna, buhaiul de balta cu burta galbena, tritonul, soparlita, gusterul, naparca, vipera, ciocanitori,ierunca, cucul, cocosul de munte, corbul, huhurezul mare, ciuvica, vidra, cerbul carpatin, rasul, ursul brun etc.

245 arii protejate, din care:

• 1 Parc natural;
• 93 Rezervatii naturale;
• 126 Monumente ale naturii;
• 25 Situri Natura 2000.

SUS
X
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support