ECONOMIE


Cu un potential relevant de crestere economica, judetul Alba se numara printre polii de crestere economica la nivel regional si national. Bucurandu-se de o asezare geografica favorabila in partea central-vestica a Romaniei, de o infrastructura rutiera bine reprezentata fiind parte a Coridorului IV Pan European, beneficiind de faptul ca este strabatut de doua autostrazi (A1 si A10), doua magistrale rutiere europene (E81 si E68), doua magistrale feroviare europene (200 si 300), judetul s-a dezvoltat policentric, cu precadere in jurul aşezărilor urbane, municipiile Alba Iulia, Blaj si Sebes.

Potentialul energetic al raurilor, zonele vaste acoperite de paduri, pasunile si fanetele, bogatia si diversitatea resurselor existente, terenurile favorabile agriculturii precum si calitatea factorului uman, sunt toate aspecte importante care au fost exploatate si care contribuie la crearea unui profil economic echilibrat.

ACCESIBILITATE

Judetul Alba prezinta o accesibilitate foarte buna din punct de vedere rutier, feroviar si aerian, favorabil initierii afacerilor atat in mediul urban cat si in cel rural, cu acces la coridoarele europene de transport.

a. Accesibilitate rutiera

Distanta pe cale rutiera dintre Alba Iulia si alte municipii de importanta regionala sau nationala:

Autostrazi

- A1, incepe din Bucuresti si asigură iesirea spre granita cu Ungaria la Nadlac, ce traverseaza municipiul Sebes si continua spre Deva;
- A10 este autostrada care face legatura dintre Autostrada A1 (Bucuresti - Nadlac) si Autostrada A3 (Bucuresti - Bors), pe traseul Sebes - Turda.

Drumuri de importanță europeană

- E81 (DN1): leagă Romania de tarile membre ale Uniunii Europene prin Ucraina, frontiera ucraineano-romana - Halmeu (Satu Mare - Cluj Napoca - Alba Iulia - Sibiu - Ramnicu Vâlcea - Bucuresti - Constanta). Permite, de asemenea, legatura directa prin Valea Oltului cu Capitala si pana la Marea Neagra.

- E68 (DN7 si DN1): leaga Romania de tarile membre ale Uniunii Europene prin Ungaria, prin frontiera ungaro-romana Nadlac (Arad - Deva - Alba Iulia - Sibiu - Brasov).

b. Accesibilitate feroviara

Magistrale feroviare de importanta nationala

Dintre principalele artere de circulație feroviara din Romania, doua magistrale feroviare traverseaza teritoriul judetului Alba prin nodurile feroviare de la Teius, Razboieni si Vintu de Jos respectiv:

- magistrala 200 (Bucuresti - Brasov - Fagaras - Sibiu - Vintu de Jos - Simeria - Arad - Curtici) prin Sebes;
- magistrala 300 (Bucuresti - Brasov - Sighisoara - Medias - Blaj - Teius - Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului) prin Blaj, Teius, Aiud, Ocna Mures.

c. Accesibilitate aeriana

Distanta pana la cele mai apropiate aeroporturi:

INDUSTRIE

La productia industriala a Romaniei, Alba contribuie intr-o masura importanta, economia judetului Alba fiind preponderent indreptata spre sectorul industriei, fiind sustinuta de resursele naturale şi de infrastructura sprijin pentru afaceri.

Industria prelucratoare reprezinta motorul economiei judetului Alba, iar principalele ramuri industriale cu o pondere semnificativa in dezvoltarea judetului sunt: fabricarea autovehiculelor de transport, urmata de fabricarea echipamentelor electrice, industria alimentara si industria de prelucrare a lemnului (grafic)

Resursele subsolului au contribuit semnificativ la dezvoltarea economica a judetului timp de secole, acestea reunind rezerve de aur, cupru, argint, mercur (in zona montana), sare (Ocna Mures), gaze naturale (in Podisul Tarnavelor), materiale de constructii.
Infrastructura si serviciile suport pentru afaceri din județul Alba sunt evidentiate prin intermediul parcurilor industriale la Cugir si Ocna Mures, precum si zonele de dezvoltare economica Sebes, Drambar-Alba Iulia si in perspectiva la Aiud si Zlatna.

Cei mai mari angajatori atat cu capital majoritar romanesc, cat si strain, prezenti la nivel regional si national, care au si cea mai mare cifra de afaceri din judet, activeaza in:
- industria componentelor auto (Bosch Automotive, SEWS, Star Assembly & Star Transmission, VCST Automotive Production), - industria alimentara (Albalact, Elit, Jidvei, Transavia), - prelucrarea lemnului (Kronospan Sebes, HS Timber Productions), - productia de hartie (Pehart Tec Grup), - industria extractiva (Cupru Min), - fabricarea incaltamintei (Rekord).

Ca dovadă a potentialului si a stabilitatii economice a judetului, precum și a deschiderii autoritatilor catre o economie moderna, europeana, mari investitori straini – companii multinationale de calibru, au ales județul Alba pentru a-si derula afacerile din Romania: Bosch, Mercedes Benz, Solina, VCST etc.
Companii din domeniul industriei alimentare sau a ceramicii fine, au reușit să creeze brand-uri foarte puternice, exemple concludente in acest sens sunt companiile: Transavia, Jidvei, IPEC, Apulum.

Industria alimentara si de bauturi este excelent reprezentata in ansamblul economiei judetene, producand preparate din carne, produse lactate, inghetata, condimente, produse de morarit si panificatie, conserve din legume si fructe, bauturi carbogazoase - bere, vinuri. Companiile cele mai reprezentative din aceasta ramura sunt: Albalact (lactate și branzeturi) – parte a grupului francez Lactalis, Alpin 57 Lux (inghetata) – parte a grupului leton Food Union, Elit (preparate din carne) - parte a grupului chinez Smithfield, Transavia (carne de pasăre), Agras (preparate din carne), Solina Romania (condimente), Romaqua Group (bere), Prefera Foods (conserve de legume și carne), Jidvei (vinuri), Arti Pan (brutarie-cofetarie-patiserie), Montana Popa (preparate din carne), Pomarom (carne de melc) etc.

Vinurile sunt de o calitate superioara, renumite fiind indeosebi vinurile albe care au dat apelativul de “cel mai mare producator de vinuri albe din tara”, pe teritoriul judetului fiind situata cea mai mare podgorie din Europa cu proprietar unic, Jidvei, unul dintre liderii pietei autohtone in ceea ce priveşte numarul de sticle de vin vandute anual.

AGRICULTURA

Judetul Alba dispune de un fond de terenuri agricole bogat, care reprezinta peste jumatate din suprafata administrativa si care il pozitioneaza pe locul al doilea la nivel regional din perspectiva fondului pastoral si a terenurilor arabile, respectiv pe primul loc din perspectiva suprafetelor cultivate cu vita de vie.

SILVICULTURA

Suprafata totala a fondului forestier proprietate publica a statului gestionate prin intermediul celor 7 ocoale silvice, la nivelul anului 2018, a fost de 79.545 ha, ceea ce reprezinta circa 38% din fondul forestier national din judetul Alba. Aceasta suprafata este acoperita cu rasinoase, fag, stejari si alte specii.

Terenuri acoperite cu padure: 77297 ha, din care:
- rasinoase: 33369 ha (43%)
- fag: 27911 ha (36 %)
- stejari: 7729 ha (10 %)
- diverse alte specii tari: 7659 ha (10 %)
- diverse specii moi: 629 ha (1 %)

Relieful extrem de diversificat permite dezvoltarea cresterii animalelor (in special ovine si bovine), a culturii cerealelor, legumiculturii, pomiculturii si viticulturii.

Solurile se incadrează în general in clasa de fertilitate medie iar conditiile pedo-climatice mult mai favorabile din zonele de campie permit cultivarea majoritatii cerealelor, furajelor, plantelor tehnice, legumelor și fructelor.

Cele mai mari suprafete au fost cultivate cu urmatoarele culturi: furaje, cereale pentru boabe (predominant porumb boabe si grau), legume, cartofi. Cele mai productive culturi sunt: sfecla de zahar, varza alba, cartofii, ceapa, tomatele, ardeiul si porumbul.

Judetul Alba este cel mai important producator de struguri si vinuri din Regiunea Centru, aici fiind localizate cele mai importante podgorii din Transilvania (Aiud, Alba, Sebes - Apold, Tarnave) care se remarca prin ponderea foarte ridicată a viilor altoite, in defavoarea celor hibrid.

Din punct de vedere zootehnic, judetul Alba se remarca prin cresterea pasarilor, cele mai mari ferme zootehnice fiind situate pe teritoriul acestuia.
De mentionat este faptul ca in judet functioneaza cea mai importanta unitate de procesare si de export a mierii de albine din Romania – Apidava.

Sursa: Strategia de dezvoltare a judetului Alba pentru perioada 2021-2027, Sectiunea economie

Produse traditionale atestate

Conform CPAC (Catalogul Produselor Alimentare Certificate) dezvoltat de Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, in Romania, in luna martie 2020 erau 469 de produse inregistrate si 1427 de produse atestate. In judetul Alba existau 45 produse traditionale atestate, apartinand unui numar de 13 producatori, unii dintre acestia obtinand certificatele de atestare din 2014.

Aceşti producatori sunt prezenti la festivaluri si targuri judetene, nationale, dar si internationale unde se intalnesc fata in fata cu clientii si reusesc astfel sa promoveze traditiile culinare din zona de unde provin dar si calitatea certificata de eticheta de produs traditional atestat.

La categoria bauturi, in judetul Alba sunt inregistrate in CPAC 9 produse, care cuprind atat produse cu Indicatie Geografica (IG) - Vinars Tarnave, cat si vinuri cu denumire de soi Varietal (8 produse). Acestea din urma provin cu precadere din Podgoria Tarnave (Cramele Jidvei), Podgoria Aiud (Ciumbrud), zona viticola recunoscuta, cu o indelungata traditie in cultivarea strugurilor si, nu in ultimul rand, din Podgoria Alba Iulia (Crama Telna).

Asociatii profesionale

Formele asociative constituite in judeţul Alba, pe sectoare si domenii, sunt:

Sectorul zootehnic:
- Asociatia judeteana a crescatorilor de bovine
- Asociatia crescatorilor de ovine din judeţul Alba
- Asociatia crescatorilor de suine
- Asociatia crescatorilor de albine din Romania, filiala judeteana Alba

Sectorul vegetal:

- Uniunea judeteana a producatorilor agricoli
- Asociatia cultivatorilor de sfecla de zahar Alba
Sectorul horticol:

- Asociatia Tara Vinului
- Filiala Judeteana Alba a Asociatiei Amicii Rozelor din Romania

Domeniul alimentar:

- Asociatia producatorilor de produse traditionale si ecologice Alba Transilvania

Grupurile de Actiune Locala (GAL-uri)

GAL-urile sunt reglementate de Regulamentele Europene ca structuri de dezvoltare locala care au ca obiectiv principal dezvoltarea zonelor unde sunt implementate.

Aceste entitati sunt organizatii non-guvernamentale, care au ca obiectiv specific dezvoltarea zonei in care sunt instituite, reprezinta parteneriate public-private alcatuite din reprezentanti ai sectoarelor public, privat si societate civila.

Acestea reprezinta un adevarat vector al dezvoltarii mediului rural, contribuind major la cresterea capacitatii administrative, la coeziunea teritoriului, prin exemple de bune practica in dezvoltarea localitatilor si a antreprenoriatului local.

In judetul Alba exista sase GAL-uri care acopera mediul rural si in proportie mai mica si mediul urban (orasele Teius, Baia de Aries, Zlatna), respectiv: „Pe Mures si pe Tarnave”, „Muntii Metaliferi, Trascau si Muntele Mare”, „Tara Secaselor Alba-Sibiu” si „Valea Ampoiului - Valea Muresului”.

Grupurile de Actiune Locala pentru pescuit (FLAG)

Pe teritoriul judetului Alba se afla FLAG Bazinul Muresului, Secaselor si a afluentilor acestora care implementează măsurile Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 prin care se urmareste dezvoltarea domeniului piscicol si de acvacultura.

Acesta cuprinde portiuni din două judete ale Romaniei (Alba si Hunedoara) avand o suprafata de 1.043,37 km2, respectiv următoarele UAT-uri de pe raza judetului Alba: Alba Iulia, Blandiana, Ciugud, Daia Romana, Doştat, Galda de Jos, Sintimbru, Sibot, Spring si Vintu de Jos.

Comertul

Activitatea de comert a avut o traiectorie deosebit de dinamică pe parcursul ultimilor decenii, iar in ultima vreme remarcam o dezvoltare accelerată a comertului online. Din punct de vedere a cifrei de afaceri, in anul 2018, comertul ocupa a 2-a pozitie, iar transporturile – a 3-a poziție.

La nivelul judetului Alba predomina subramurile comertului cu produse de larg consum, mai ales alimentare. Cele mai reprezentative lanturi de magazine locale cu sediul social in municipiul Alba Iulia sunt: Dacia, Agras, Elit, Transeuro si Vlade.

In ceea ce priveste sectorul de retail, judetul beneficiaza de prezenta unor importante lanturi de magazine de tip cash&carry (Selgros), hypermarketuri si supermaketuri (Kaufland, Selgros, Penny, Profi, Lidl).

Pe piata de bricolaj, mobile si decoratiuni sunt prezente magazinele companiilor: Jysk la Sebes, Dedeman si Ambient la Alba Iulia, parte a unor retele autohtone si internationale. Astfel, pe langă o retea dezvoltata de magazine en-detail si de tip retail, in municipiul Alba Iulia functioneaza doua centre comerciale: Alba Mall si Mercur City Center, iar in curs de amenajare este Alba Iulia Value Center.
Sursa: Strategia de promovare a judetului Alba ca destinatie pentru investitori 2018-2023

Comertul international

Judetul Alba detine o pondere de 3,7% din valoarea totala a exporturilor Romaniei realizata in anul 2020, importurile avand o pondere de 2,8%.
Cele mai mari ponderi ale exporturilor s-au inregistrat la: mijloace de transport (65,3%), masini, aparate si echipamente electrice (10,1%), lemn si articole din lemn (7,2%).
Cele mai mari ponderi ale importurilor s-au inregistrat la: mijloace de transport, masini, aparate si echipamente electrice, metale comune si articole din acestea, instrumente si aparate optice, fotografice, ceasornicarie si animale vii, produse de origine animala.

Dupa valoarea exporturilor si a importurilor realizate in anul 2020, la nivel national judetul Alba era situat pe locul 10 atat la exporturi, cat şi la importuri. Principalii parteneri de relatii internationale ai judetului au fost:
- la export: Germania (72,4%), Italia (7,2%), Ungaria (5,7%);
- la import : Germania (70,0%), Ungaria (7,1%), Austria (3,5%).
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Alba

Promovarea economiei judetului Alba

Una dintre prioritatile Consiliului judetean Alba este sa sprijine mediul economic si actorii locali, organizand activitati menite să sustina producătorii locali din diferite domenii, prin intermediul evenimentelor, gen targuri sau online, prin platforme.

Evenimente

®Târgul Grădinarului – promoveaza producatori locali din domeniul horticol, respectiv producatorii de plante decorative, flori, arbusti, pomi fructiferi si ornamentali, precum si unelte, echipamente si utilaje necesare amenajarii gradinilor si spatiilor verzi, seminte, produse fitosanitare, accesorii si mobilier de gradina.

Ziua Rozelor – promoveaza producatorii si soiurile de trandafiri, pomi fructiferi, vita de vie din Aiud, localitate cu tradiţie in acest domeniu din judetul Alba. Sunt prezentate cele mai frumoase aranjamente florale din trandafiri, au loc parade, concursuri si ateliere de profil.

®Târgul Apulum Agraria – promoveaza producatorii, produsele agricole reprezentative pentru judetul Alba precum si membrii asociatiilor profesionale din judet si imbina prezentarea de produse si utilaje specifice pentru agricultura, cu expozitii de animale, pasari si produse agro-alimentare.

®Best of Business – un eveniment business de recunoastere si evidentiere a performantelor obtinute de companiile cu capital romanesc si strain din industrie, constructii, servicii si agricultura care si-au adus un aport substantial la dezvoltarea economică a judetului Alba.

Online: Platforma Madeinalba.ro

Consiliul Judeţean Alba si-a propus sa faca legatura dintre micii fermieri, agricultori sau intreprinzatori locali cu oamenii care doresc atat o alimentatție sanatoasa, cat si o experienta culinara inedita, prin infiintarea platformei www.madeinalba.ro.

Madeinalba.ro promoveaza ceea ce inseamna produs autentic, provenit din judetul Alba si destinat consumului locuitorilor judetului si nu numai lor. In plus, site-ul face cunoscute si povestile din spatele pasiunii acestora, imbinate cu traditiile (uneori transmise intre generatii), gastronomia si specificul local.

Sustineti economia din Alba! Cumparati direct de la producatorii din imprejurimi!
#descoperaproduseautentice
#cunoasteproducatorilocali

SUS

COVID-19 INFO     |     Situatia coronavirus in judetul Alba si in Romania   

vezi live
X
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support